Pregatirile pentru sarbatorile de iarna aduc cu ele o multime de traditii si obiceiuri specifice, care fac din aceasta perioada cea mai frumoasa si plina de magie a anului. Unul dintre aceste obiceiuri care pastreaza intacta autenticitatea si incarcatura spirituala este purtarea icoanei inaintea Craciunului. Aceasta traditie, veche de secole, reprezinta vestirea unei bucurii deosebite, semnificand Nasterea Domnului si Botezul Mantuitorului.
O slujba desfasurata in afara perimetrului bisericii
Potrivit perspectivei liturgice, purtarea icoanei inaintea sarbatorilor poate fi privita ca o forma de slujba desfasurata in afara perimetrului bisericii. Este o ceremonie savarsita pe strazi, in curti, prin locuinte, la ferestre si la usi. Preotul devine un crainic modern, straduindu-se sa anunte peste tot si tuturor o veste importanta: Dumnezeu devine om, pastrandu-si totusi divinitatea! Astfel, singurul eveniment cu adevarat nou sub soare se dezvaluie demn de o astfel de proclamare grandioasa.
O traditie veche si plina de semnificatie
Practica purtarii icoanei pentru a vesti Nasterea Domnului este o traditie extrem de veche, cu originile pierdute in primele secole ale crestinismului. Inca de la inceputurile sale, Biserica a celebrat sarbatoarea Nasterii Domnului si a Botezului impreuna, pe data de 6 ianuarie, sub numele de Epifanie. Aceasta sarbatoare a fost marcata astfel pana in anul 379, cand cele doua praznice majore au fost separate in doua zile distincte. Din acel moment, Craciunul a inceput sa fie sarbatorit la data de 25 decembrie, iar practica purtarii icoanei a devenit inca de atunci un obicei binecunoscut.
Un mesaj de iubire si bucurie pentru fiecare credincios
Purtarea icoanei inaintea Craciunului reprezinta o frumoasa slujba misionara, avand misiunea grandioasa de a anunta iubirea nesfarsita a lui Dumnezeu fata de oameni, manifestata prin Intruparea Sa pentru mantuirea noastra. Aceasta vizita a preotului in casele credinciosilor devine astfel o adevarata datorie, un strigat de bucurie ce nu poate fi inabusit. Fiecare preot anunta Nasterea Domnului in propria parohie, iar in functie de dimensiunea acesteia, poate incepe purtarea icoanei mai devreme sau mai tarziu.
In satele mici, aceasta frumoasa traditie are loc chiar in ajunul Craciunului sau cu cateva zile inainte. Atmosfera devine incarcata de emotii si bucurie, iar credinciosii asteapta cu nerabdare vizita preotului si a icoanei Nasterii Domnului. In orase, unde parohiile sunt mai mari si credinciosii mai numerosi, purtarea icoanei poate incepe chiar cu cateva zile inainte. Preotul se inveleste doar in epitrahil, tinand in mana icoana Nasterii Mantuitorului si insotit de un dascal, canta Troparul Nasterii Domnului si ofera celor prezenti icoana pentru a fi sarutata, rand pe rand.
Este un moment deosebit de emotionant, in care bucuria Nasterii Domnului se simte inca dinainte de venirea sa. Credinciosii se bucura sincer de aceasta vizita a preotului cu icoana, iar acesta aduce Sfanta Icoana in fiecare casa, binecuvantand atat persoanele prezente, cat si pregatirile casei pentru evenimentul grandios al Nasterii. De la colindele lin cantate spre seara, la hrana binecuvantata si milostenia pentru sufletele celor adormiti, totul anunta apropierea sarbatorii si presimtirea unei bucurii sfinte.
O traditie pusa la incercare
Cu toate acestea, inca mai exista persoane care nu participa la aceasta bucurie si, mai mult, par mahnite de vizita preotului, refuzandu-l in casele lor pentru a anunta Nasterea Domnului. Unii considera ca preotul vine prea tarziu sau prea devreme, deranjandu-i in planurile lor. Cu toate acestea, bucuria si emotia pe care o aduce purtarea icoanei inaintea Craciunului este una autentica si unica, iar aceasta traditie merita sa fie pastrata si respectata cu sfintenie.
Traditia purtarii icoanei inaintea Craciunului este un exemplu elocvent al bogatiei culturale si spirituale a poporului roman. Este un moment de unicitate si de aprofundare a valorilor crestine, in care credinciosii se unesc intr-o comuniune de rugaciune si bucurie, impartasindu-si iubirea si bucuria Nasterii Domnului. Sa nu uitam sa pastram aceasta traditie vie si sa ne bucuram de fiecare clipa petrecuta alaturi de icoana Nasterii, pentru ca aceasta este vestirea unei bucurii deosebite si semnificative pentru fiecare dintre noi.