Greșeala uriașă pe care o fac milioane de români la masă! De ce te îngrași, de fapt, chiar dacă mănânci puțin și „de casă”

Multe persoane din România acumulează kilograme în plus deși consideră că nu consumă alimente în exces. Potrivit unei analize publicate de Libertatea, principala cauză este reprezentată de deprinderile alimentare cotidiene, dimensiunea exagerată a porțiilor și preferința pentru combinații culinare tradiționale, care sunt extrem de calorice.

Echilibrul energetic este unul simplu: surplusul de calorii care nu este consumat prin activitate fizică se depozitează sub formă de țesut adipos. Mulți români subestimează aportul caloric, bazându-se doar pe senzația de sațietate. De exemplu, o porție de sarmale însoțită de smântână și pâine poate furniza între 800 și 1000 de calorii, acoperind o mare parte din necesarul zilnic.

Contextul istoric al bucătăriei românești, concepută pentru efort fizic intens la câmp, nu se mai potrivește stilului de viață modern, sedentar. Preparate precum tochitura, cârnații sau ciorbele drese conțin grăsimi care au un aport caloric dublu față de proteine sau carbohidrați. În plus, obișnuința de a consuma pâine la orice masă și presiunea socială de a avea farfurii mereu pline contribuie la creșterea în greutate.

Printre cele mai frecvente erori alimentare se numără omiterea micului dejun, care duce la supraconsum seara, și gustările necontrolate între mese. Covrigii, dulciurile sau sucurile îndulcite pot adăuga până la 800 de calorii zilnic fără a oferi o senzație reală de sațietate. De asemenea, consumul regulat de fast-food (shaorma, pizza sau burgeri) poate depăși necesarul caloric pentru o jumătate de zi la o singură masă.

Pentru a gestiona greutatea, este esențial înțelegerea conceptului de deficit caloric. Acesta presupune consumul unei cantități de calorii mai mici decât cele arse de organism. Specialiștii recomandă un deficit moderat, de 300-500 de calorii, pentru ca procesul să fie sustenabil și să nu provoace foame extremă.

Măsurile practice includ reducerea porțiilor, gătirea la cuptor sau grătar în locul prăjirii și monitorizarea atentă a uleiului utilizat. O singură lingură de ulei adaugă aproximativ 90 de calorii. Planificarea meselor și creșterea aportului de proteine (ouă, carne slabă, iaurt grecesc) ajută la menținerea sațietății, în timp ce mișcarea zilnică, precum mersul pe jos timp de 40 de minute, sprijină arderea caloriilor.

Educația nutrițională este considerată fundamentală pentru a evita dietele drastice, care de cele mai multe ori eșuează. Înțelegerea modului în care funcționează corpul și calcularea necesarului caloric în funcție de vârstă, sex și nivel de activitate reprezintă soluția pe termen lung pentru menținerea sănătății.

Câte calorii ar trebui să mănânci pe zi?

Numărul diferă de la persoană la persoană. Depinde de vârstă, greutate, înălțime și cât de activ ești. Un adult sedentar poate avea nevoie de aproximativ 1800–2200 de calorii pentru menținere, dar valorile pot varia semnificativ.

Poți slăbi dacă mănânci mâncare tradițională românească?

Da, poți slăbi și fără să elimini complet preparatele tradiționale. Contează cantitatea și frecvența. Dacă reduci porțiile și echilibrezi mesele cu legume și proteine slabe, poți crea un deficit caloric fără restricții extreme.

Este obligatoriu să numeri caloriile?

Nu este obligatoriu pentru toată lumea. Totuși, dacă ai dificultăți în a slăbi sau te îngrași fără să înțelegi de ce, numărarea caloriilor pentru o perioadă te ajută să vezi realitatea din farfurie.

De ce te îngrași chiar dacă mănânci doar de două ori pe zi?

Numărul meselor nu este decisiv. Poți mânca de două ori pe zi și totuși să consumi foarte multe calorii la fiecare masă. Porțiile mari și alimentele dense caloric pot depăși necesarul zilnic.

Cât de mare ar trebui să fie un deficit caloric pentru slăbire?

Un deficit moderat, de aproximativ 300–500 de calorii pe zi, este în general sustenabil pentru majoritatea persoanelor. Un deficit prea mare poate duce la oboseală, foame intensă și pierdere de masă musculară.

Acest material are un caracter informativ și nu înlocuiește sfatul unui specialist.