Bani în buzunar, un obiect vestimentar de culoare roșie, masă plină cu bucate și vâsc – sunt doar câteva dintre superstițiile devenite tradiție de Revelion, în România. Iată ce poți face dacă vrei să-ți visezi viitorul soț în noaptea dintre ani.
Dincolo de influențarea norocului, fetele nemăritate au ocazia să își viseze viitorul soț în noaptea de Revelion. O tradiție din străbuni spune că dacă vor pregăti un vas cu apă, busuioc, o monedă și o ramură de măr, au șansa să îl viseze pe bărbatul cu care se vor căsători.
Totodată, pentru alungarea ghinionului și spiritelor rele, este recomandat ca oamenii să aibă parte de zgomot în noaptea dintre ani. Astfel, vor avea parte doar de energie pozitivă.
Superstiții de Revelion
Unele dintre cele mai cunoscute superstiții respectate de români au legătură cu banii, norocul și roadele. În noaptea dintre ani, se spune că e bine să avem în buzunar bani, dar și că nu este bine să dăm bani pe 31 decembrie și 1 ianuarie, ca să nu rămânem fără bani în anul care vine. În unele zone ale țării, femeile coc o pâine în care ascund bani, iar cel care găsește monedele va avea noroc de bani tot anul.
Pentru a atrage norocul, e bine să avem vâsc pe masă, în noaptea de Revelion, dar și struguri și smochine.
O altă superstiție legată de belșug spune că e bine ca prima persoană care intră în casă în prima zi a Anului Nou să fie un bărbat brunet, pentru că se spune că blonzii și roșcații sunt aducători de ghinion. Musafirul trebuie să intre în casă cu o crenguță de vâsc, pâine și sare.
De Revelion, se spune că e bine să purtăm ceva roșu, iar pe 1 ianuarie să avem haine noi, pentru noroc.
Din bătrâni se spune că nu e bine să fie agățat calendarul anului nou înainte ca cel în curs să fie sfârșit, pentru că aduce ghinion. O altă superstiție spune că cine doarme de Sfântul Vasile, va fi leneș tot anul.
În prima zi din an nu e bine să aruncăm nimic, nici măcar gunoiul, pentru că dăm cu piciorul norocului. Se spune că în noaptea dintre ani nu se gătește mâncare din carne de pasăre, deoarece, așa cum găina scormonește pământul și îl împrăști, tot așa se vor risipi și norocul și bunăstarea casei. În prima zi din noul an nu se mătură și nu se spală, pentru a nu atrage sărăcia în casă.
Tradiții de Revelion
Lista tradițiilor și a obiceiurilor românești cuprinde, pe lângă colinde, jocuri cu măști, alaiuri, teatru popular și dansuri specifice finalului de an. Plugușorul este un obicei practicat încă din cele mai vechi timpuri, de sărbătoarea Anului Nou.
Obicei agrar, structurat după modelul colindelor, Mersul cu Buhaiul este o datină păstrată de sute de ani în satele româneşti. Obiceiul Buhaiului se practică în ajunul Anului Nou, între asfinţit şi miezul nopţii.
Un alt obicei arhaic care se petrece în seara Anului Nou este Jocul Ursului, un joc popular cu măşti, cu caracter augural, format din urători deghizaţi. Masca-costum este lucrată din blana unui animal întreg şi este împodobită la cap cu doi canafi (ciucuri) de culoare roşie.
Jocul Caprei este un obicei străvechi, ce se păstrează încă la români şi face parte din tradiţiile de iarnă. În ziua de Anul Nou, prin teatrul folcloric pe care Jocul Caprei îl prezintă trecând printr-un ciclu de „transformări” (moarte, înmormântare, bocete, înviere), participăm în fapt la un ritual dramatic împletit cu elemente de cult.